Muntii Gilaului - vanatoare de branduse







Duminica m-am bucurat de vremea buna alaturi de colegii din Clubul Alpin Roman Sectia Universitara Cluj intr-o tura prin Muntii Gilaului, intr-un peisaj montan unde vedetele au fost brandusele de primavara.

Pe scurt, traseul a pornit din localitatea Uzina, de pe valea Somesului Rece, a continuat prin vestul catunului Arsuri pe drumul de care si pasune, urcand piciorul Dealului Arsuri, inspre Varful Batrana (1208m), dupa care am poposit intr-o gradina a branduselor, in zona numita Poiana Sereteu, localizata in nordul varfului Batrana. Locul e binecunoscut iubitorilor de munte si natura ca fiind o gradina naturala pictata in nuante mov la inceput de aprilie, sfarsit de martie, in fuctie de an si schimbarea dintre anotimpuri. Insa acela nu a fost singurul loc unde micutele plantute ne-au incantat privirile. Asa cum mai toti muntii isi schimba covorul vegetal in culori regale in aceasta perioada, Muntii Gilaului ne-au bucurat si ei prin peisaj si noile aparitii vegetale.








Atentia fotografilor era captata de micile plante, spre a surprinde din unghiul perfect petalele mov scaldate in raze de soare. A fost o zi calda si placuta pentru drumetie, relaxanta si numai buna pentru a ne reincarca bateriile pentru inca o saptamana plina, in oras. Spre bucuria mea, printre manunchiurile de branduse am gasit o potcoava veche ce si-a gasit acum loc acasa. Poarta noroc, nu-i asa? Si, fiindca am gasit-o la munte, sper ca norocul sa fie transpus in cat mai multe calatorii, drumetii si experiente placute prin locuri vechi sau noi.









Continuam apoi pe drumeag ocolind paraul Barlogului tot pe drumul de care, de-a lungul Culmii Paltinei. Aveam sa admiram din acea zona Valea Rasca Mare, in sudul careia se intindeau toate locuintele si salasurile care formeaza Muntele Rece. Vedeam de acolo locurile unde-am poposit cu un an in urma, tot intr-o tura alaturi de CAR Universitar Cluj. Povestea de atunci e aici.










Urmeaza apoi o coborare prin catunele Paltinei si Chirilesti, presarata cu povesti si voie buna... ca doar eram la munte, iar soarele ne zambea. Poteca ne scoate putin mai sus de barajul de acumulare de pe paraul Barlogului care a fost candva barajul primei hidrocentrale a Clujului.







Intr-o lume a Facebookului si a tehnologiei, intr-o lume a dominantei intimitatii prin tehnologie si "stocarit" continuu, natura si muntele imi reamintesc si sper nu doar mie ca, uneori, ne priedem prin lucruri mult prea neimportante. Uneori, e nevoie sa te deconectezi pentru a ramane conectat...

Bocanci, oameni faini, munti si energie pentru miscare... sa aveti parte de ele in cat mai multe zile din  aceasta primavara!



Fericire!