Motto:
"Ce cautam in munti? Cautam o evadare in frumusete." Gaston Rebuffat
Fug de multa rautate,
ura, chiar si lasitate
fug fara sa stiu pe unde
si ajung intr-o cetate...
Are pietre dezbracate,
si cu verde crud pe spate
apa rece si glaciara,
vreau sa stau acol'o vara!
E-o cetate mare oare?
e ceva frumos sub Soare?
e ceva ce ne uimeste
si prin forme ne vrajeste?
straja, oameni ce-au pierit
si drumeti multi s-au jertfit
poate pentru-a cuceri
ceea ce noi nu vom sti...
nu, ea nu-i de cucerit
doar cu ochii de privit
si cu gandul de dorit
caci e piatra aruncata
dintr-o lume fermecata.
Da, e muntele de piatra,
stanca cea de vant pupata
si de ploaie grea miscata.
E acel batran sfios,
uneori suparacios,
ce ne lasa sa-l urcam
si noi toti il respectam.
Respectam si mult iubim
pe el sa-l descoperim
sa vedem frumosu-n lume,
sa avem cu noi dorinte
ce se coc in vii fiinte
sus pe creste si pe varfuri
unde-s tainice pamanturi...
Ele cu noi nu vorbesc,
doar prin vant ele soptesc
o poveste care-n viata
nimeni nu ti-o pune-n fata.
E-o poveste ce o scrii,
sus pe munte cand tu stii
c-ai atins un colt de cer
c-ai descoperit o lume
infinitul cum se spune
ce doar tie-ti apartine
si celui ce e cu tine
sus, pe drumul cel de munte
pe poteci, creste carunte,
pe la lacuri si caldari,
printre jnepeni si chitari.
printre vise si-ncercari...
"Ce cautam in munti? Cautam o evadare in frumusete." Gaston Rebuffat
Fug de multa rautate,
ura, chiar si lasitate
fug fara sa stiu pe unde
si ajung intr-o cetate...
Are pietre dezbracate,
si cu verde crud pe spate
apa rece si glaciara,
vreau sa stau acol'o vara!
E-o cetate mare oare?
e ceva frumos sub Soare?
e ceva ce ne uimeste
si prin forme ne vrajeste?
straja, oameni ce-au pierit
si drumeti multi s-au jertfit
poate pentru-a cuceri
ceea ce noi nu vom sti...
nu, ea nu-i de cucerit
doar cu ochii de privit
si cu gandul de dorit
caci e piatra aruncata
dintr-o lume fermecata.
Da, e muntele de piatra,
stanca cea de vant pupata
si de ploaie grea miscata.
E acel batran sfios,
uneori suparacios,
ce ne lasa sa-l urcam
si noi toti il respectam.
Respectam si mult iubim
pe el sa-l descoperim
sa vedem frumosu-n lume,
sa avem cu noi dorinte
ce se coc in vii fiinte
sus pe creste si pe varfuri
unde-s tainice pamanturi...
Ele cu noi nu vorbesc,
doar prin vant ele soptesc
o poveste care-n viata
nimeni nu ti-o pune-n fata.
E-o poveste ce o scrii,
sus pe munte cand tu stii
c-ai atins un colt de cer
c-ai descoperit o lume
infinitul cum se spune
ce doar tie-ti apartine
si celui ce e cu tine
sus, pe drumul cel de munte
pe poteci, creste carunte,
pe la lacuri si caldari,
printre jnepeni si chitari.
printre vise si-ncercari...